Controversă artistică sau falsul ca politică de stat

Muzeul Mimara din Zagreb, Croația, găzduiește una dintre cele mai mari colecții private de artă din lume, donată de colecționarul Ante Topić Mimara. Deschis în 1987, în epoca socialismului iugoslav, muzeul expune peste 3.700 de obiecte de artă, inclusiv picturi, sculpturi, sticlărie, ceramică, mobilier și textile. Printre operele de artă se numără lucrări atribuite unor maeștri europeni celebri precum Caravaggio, Rembrandt, Bosch, Velázquez, Goya, Renoir și Degas.

Cu toate acestea, expunerea colecției Mimara nu a fost lipsită de controverse. De-a lungul anilor, au apărut numeroase teorii și acuzații conform cărora o parte semnificativă a colecției ar putea fi formată din falsuri sau lucrări de artă de autenticitate îndoielnică.

"Confiscarea lucrărilor unui comerciant de artă" de Francois Bunel cel Tânăr

Una dintre cele mai notabile voci care au pus sub semnul întrebării autenticitatea colecției a fost istoricul de artă Brian Sewell. El a exprimat îndoieli cu privire la autenticitatea unor opere din colecție, sugerând că multe dintre acestea ar putea fi falsuri. De asemenea, au existat articole și discuții în presa croată care au menționat suspiciuni legate de anumite lucrări expuse la Muzeul Mimara.

Francesco Zeri, un renumit istoric de artă italian, a fost și el unul dintre experții care au exprimat îndoieli cu privire la autenticitatea unor lucrări din colecția donată de Ante Topić. Opiniile lui Zeri erau foarte respectate în lumea artei datorită criticilor sale riguroase și atenției la detalii.

Un alt articol notabil este cel publicat în Artnews în septembrie 2001 de Konstantin Akinsha, intitulat "Ante Topic Mimara, The Master Swindler of Yugoslavia". Acest articol discută despre modul în care Ante Topić Mimara a înșelat oficialii americani care supravegheau returnarea artei jefuite de naziști după al Doilea Război Mondial, determinându-i să îi predea bunuri care ar fi putut aparține victimelor Holocaustului.

Acuzațiile împotriva lui Ante Topić Mimara nu se opresc aici. Se spune că acesta ar fi furat multe dintre obiectele din colecția sa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când a lucrat pentru misiunea militară iugoslavă în Berlin și München. Însăși acreditivele care i-ar fi confirmat apartenența sa la misiunea miliară iugoslavă ar fi fost falsificate.

În ciuda controverselor, Muzeul Mimara rămâne o atracție importantă a Zagrebului și Croației și oferă o experiență culturală valoroasă pentru vizitatori. Colecția sa diversă și bogată continuă să atragă atenția iubitorilor de artă din întreaga lume. Cu toate acestea, suspiciunile legate de autenticitatea unor lucrări din colecție persistă și contribuie la dezbaterea continuă despre valoarea și integritatea colecției.

Colecția Mimara reprezintă un exemplu fascinant despre cum arta și istoria pot fi învăluite în controverse și mistere. Indiferent de autenticitatea fiecărei piese individuale, muzeul oferă o oportunitate unică de a explora o gamă largă de artefacte și de a reflecta asupra complexităților lumii artei.

Florin Dumitrescu Written by:

Sorbind nedumerit din distilatul dulce-amărui al vieții. Român prin întâmplare, cetățean al lumii largi prin opțiune. Călător neobosit prin cărți, muzee, oameni interesanți și locuri frumoase. Nimic mai mult.

Be First to Comment

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *