„Artişti ca Horia Bernea, Paul Gherasim, şi a sa expoziţie din 1986 de la sala Dalles, purtătoare de simboluri sacre, într‑o epocă agresiv ateistă, Constantin Flondor, grupul Prolog, Sigma, Tabăra Tescani, Tabăra Poiana Mărului, etc. au demonstrat o rezistenţă a spiritului la presiunile totalitare, dând viaţă în acelaşi timp unei estetici clandestine, racordată la cursul firesc al curentelor artistice europene.” se spune în Anuarul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului.
Grupul Sigma, succesorul lui 111 după plecarea lui Roman Cotoşman în Occident, a constituit un fenomen cultural curajos şi unic în peisajul artistic românesc. Un grup de artişti Timișoreni, toţi profesori la acelaşi Liceu de arte, îşi propun şi reuşesc în anii ’70 să reformeze radical programa şcolară din liceul lor, care capătă caracteristica de experimental, adoptând şi interpretând un ilustru model german, cel al şcolii Bauhaus. Profesorii pornesc, alături de elevii şi, mai târziu, de studenţii lor, într-o unică și ambiţioasă aventură a cunoaşterii şi a creaţiei, în care îşi asociază filosofi, matematicieni, literaţi, biologi. Studiul lor se apleacă nu asupra unor teme clasice, ci asupra Naturii şi legităţilor ei, nu asupra artei care îi precedă, ci a principiilor ei formatoare.
Constituirea grupului Sigma și demersul său artistic se constituie într-un alt demers curajos al intelectualilor timișoreni care s-au poziționat la periferia sistemului socio-cultural dominant al epocii, pentru a își putea manifesta ideile liber de constrângerile acestuia.
Be First to Comment